Confrom definitiei OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) « osteoporoza este o boala sistemica caracterizata de o masa osoasa scazuta si alterarea microarhitecturii tesutului osos care determina cresterea fragilitatii osoase si in consecinta  cresterea riscului de fractura »

Osteoporoza afecteaza doar varstnicii? 
S-a crezut multa vreme ca osteoporoza este o boala a femeilor varstnice. Totusi, afectarea ostoporozei incepe mult mai repede. Densitatea osoasa de varf este  realizata la varsta de cca. 25- 30 ani, apoi densitatea minerala osoasa scade . Aportul adecvat de calciu si efortul fizic sunt esentiale pentru realizarea masei osoase de varf.

Osteoporoza este o problema de sanatate publica? 
Iata cateva date din literatura de specialitate:
Mortalitate: 20% din pacientii cu fracturi de sold mor în primele 6 luni dupa fracturã    
Morbiditate:  - ½  din supravietuitorii fracturii de sold  au o calitate scazuta a vietii, iar o 1/3   devin dependenti si necesita îngrijire cronicã; fracturile vertebrale produc dureri severe si imobilizare  si determina cresterea cheltuielilor directe; fracturile vertebrale produc deformari, cifoscolioza, limitarea miscarilor si scaderea în înaltime, toate acestea având un impact asupra vietii cotidiene, asupra stimei personale si  a calitatii vietii 

De ce este osteoporoza o problema de sanatate publica? 
Datele disponibile sugereaza ca osteoporoza afecteaza  1/3  din femeile aflate in postmenopauza si la toate femeile cu climax chirurgical. O serie de alte afectiuni endocrine (tirotoxicoza, hipercorticismul, hipogonadismul la ambele sexe, etc) asociaza osteoporoza, impreuna constituind practic 90% din etiologia acestei boli, ceea ce ne  face sa consideram  osteoporoza ca boala endocrina. 

Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea osteoporozei? 

• Sexul feminin 
• rasa caucaziana sau asiatica 
• greutatea scazuta 
• istoricul familial de osteoporoza (de ex. mama cu fractura osteoporotica de sold dubleaza riscul  fiicei de a avea fractura de sold)
• istoric personal de fractura la varsta adulta 
• fumatul

La acesti factori mentionati mai sus se adauga: malabsorbtia, chimioterapia, amenoreea (lipsa ciclului menstrual pe o perioada mai mare de 3 luni), inflamatia cronica, imobilizarea

Cum diagnosticam osteoporoza? 
Osteoporoza poate fi asimptomatica pentru cateva decade, apoi apare o fractura dureroasa prin cadere din picioare (la un traumatism minim care nu ar determina fractura unui os normal). Simptomele depind de localizarea fracturii. Actual osteoporoza poate fi diagnosticata, inainte de aparitia unei fracturi de fragilitate, prin masurarea densitatii minerale osoase. Masurarea densitatii minerale osoase nu  stabileste doar severitatea pierderii osoase ci furnizeaza si o baza de monitorizare a raspunsului terapeutic. 

Organizatiile National Osteoporosis Foundation, American Medical Association si alte  organizatii medicale recomanda  absorbtiometria duala cu raze X (DXA) pentru diagnosticul osteoporozei. Examinarea consta in masurarea densitatii minerale osoase la nivelul coloanei lombare si a soldurilor, ocazional a radiusului, dureaza doar 15 minute, iradierea este scazuta, iar examinarea este foarte precisa.

Pe cine evaluam? 
Boli asociate cu osteoporoza (tirotoxicoza, hiperparatiroidismul primar, etc), persoanele cu:  antecedente familiale de fractura de sold, BMI scazut, fracturi de fragilitate anterioare- cu toate ca nu e necesar deoarece tratamentul poate fi initiat  indiferent de densitatea osoasa,  anomalii radiografice sugestive. 

Tratamentul osteoporozei: are drept obiective refacerea masei osoase deficitare, imbunatatirea arhitecturii osului, prevenirea fracturilor prin cresterea rezistentei osului si evitarea traumatismelor (a caderilor) si tratamentul lor orthopedic, ameliorarea durerii. 

Masurile generale constau in: evitarea sedentarismului, a fumatului, a consumului de alcool si cafea;
exercitii fizice si de intarire a musculaturii scheletice si prevenirea caderilor. Terapia medicamentoasa consta in folosirea de medicamente care inhiba resorbtia osaoasa sau stimuleaza formarea de os nou. Dintre acestea cei mai cunoscuti si utilizati in practica medicala sunt bifosfonatii.