GENERALITATI: Ischemia este o stare a tesuturilor spre care fluxul de sange bogat in oxigen este redus. Ischemia miocardiaca se refera la reducerea aportului de sange si oxigen catre o parte a muschiului cardiac. Ischemia miocardica se produce atunci cand una din arterele inimii (arterele coronare) se ingusteaza (de obice printr-o placa de ateroscleroza), in conditiile unui efort care creste munca inimii si, in consecinta,  nevoia acesteia de oxygen. Daca ischemia este severa si de durata ea poate duce la necroza (moartea) tesutului si inferct miocardic. In majoritatea cazurilor, reducerea de scurta durata a aportului de oxigen la miocard duce la aparitia durerii anginoase cu localizare toracica si caractere mai mult sau mai putin specifice. Dar in unele cazuri, ischemia miocardica nu se manifesta prin durere. Aceste episoade poarta numele de ischemie silentioasa (IS). 

Cauzele lipsei durerii nu sunt inca bine stabilite si pot fi multiple. Pacientii cu IS tind a avea un prag crescut al durerii in comparative cu pacientii cu angina si asta, probabil, din cauza procesarii anormale a semnalelor dureroase aferenta in sistemul nervos central. Concentratii mai mari de endorfine (substante endogene de tip opioid) in timpul crizei de ischemie miocardica sunt incriminate in producerea episoadelor de ischemie silentioasa.  Neuropatia periferica, in special cea diabetica, poate duce la absenta durerii ischemice anginoase. Se stie ca ischemia provoaca o serie de evenimente: de la reducerea contractilitatii miocardice, modificari hemodinamice, modificari electrocardiografice, metabolice si, in final, aparitia durerii cardiace. In aceasta cascada de evenimente, durerea apare ultima. Astfel, daca ischemia nu este suficient de puternica sau de lunga, durerea poate lipsi.. S-a constatat ca majoritatea pacientilor cu angina au perioade de ischemie silentioasa mai scurte decat durata episoadelor care duc la aparitia durerii anginoase. De fapt circa 70-80% din majoritatea episoadelor ischemice sunt silentioase. Pacientii cu ischemie silentioasa sunt impartiti in trei grupe: 1) pacientii cu cardiopatie ischemica, uneori chiar severa, complet asimptomatici sau fara nicio durere anginoasa; 2) pacientii dupa infarctul miocardic acut, simptomatic; 3) pacientii cu angina pectorala stabila, instabila sau vasospastica care asociaza episoade frecvente de ischemie silentioasa.

FACTORII DE RISC pentru aparitia IS sunt: infarctul miocardic in antecedente, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriale, fumatul, obezitatea, consumul de alcool si droguri, cardiomiopatia ischemica (scaderea puterii de contractie a miocardului).

SIMPTOMATOLOGIE: IS este asimptomatica (prin definitie). Dar pacientii cu IS de multe ori prezinta si dureri anginoase tipice iar episoadele frecvente de IS pot duce la afectarea muschiului cardiac si miocardoscleroza cu fenomene de insuficienta cardiaca si tahicardie ventriculara.

INVESTIGATII/DIAGNOSTIC: Monitorizarea electrocardiografica continua (holter) poate pune in evidenta episoade repetitive de ischemie silentioasa relevate de subdenivelarea sau supradenivelarea segmentului ST de pe EKG. Testul EKG de efort poate demonstra o ischemie miocardica uneori chiar importanta, in absenta durerii anginoase. Scintigrama miocardica de repaus sau dupa efort evidentiaza cu acuratete zonele cu hipoperfuzie miocardica tranzitorie in absenta simptomelor sugestive  pentru ischemie.

CONDUITA TERAPEUTICA: Tratamentul ischemiei silentioase este similar cu tratamentul oricarei forme de cardiomiopatie ischemica si incepe cu modificarile stilului de viata: oprirea fumatului, reducerea consumului de grasimi animale si dulciuri, tratamentul correct al hipertensiunii arteriale si diabetului zaharat, tratament medicamentos antianginos cu betablocante, antiagregante plachetar. Uneori asocierea la tratament a blocantelor de calciu reduc mult frecventa episoadelor de IS. Pacientii care nu raspund bine la tratamentul medical, necesita tratament de revascularizare miocardica prin tehnici percutane de angioplastie cu stent sau revascularizare chirurgicala prin by-pass aortocoronarian.

EVOLUTIE/COMPLICATII: S-a observat ca evolutia pacientilor cu cardiopatie ischemica care prezinta mai multe episoade de IS este mai severa, IS fiind un factor prdictiv pentru aparitia complicatiilor ca infarctul miocardic , insuficienta cardiaca, tulburarile de ritm de aceea pacientii cu episoade de IS frecvente necesita un tratament mai agresiv.

PROFILAXIA IS este aceeasi cu prevenirea cardiopatiei ischemice adica combaterea factorilor de risc pentru ateroscleroza: adoptarea unui mod de viata corect, cu activitate fizica zilnica, oprirea fumatului, regim alimentar sanatos cu reducerea grasimilor, controlul periodic al tensiunii arteriale si tratamentul hipertensiuneii arteriale. 

ADRESABILITATE: medic cardiolog, medic cardiolog interventionist, medic radiolog interventionist. 

Autor: Dr. Lila Martin - medic cardiolog, competenta ecografie cardiaca

Pentru programari apelati call center 0339919