Asa cum am promis in articolul precedent, revenim cu informatii suplimentare despre introducerea alimentatiei complementare la sugari.

 Pana la varsta de 6 luni, nivelul de nutrienti necesari unui copil poate fi acoperit de laptele matern. Dupa aceasta varsta nesesarul de calorii, de proteine, fier, zinc si vitamine liposolubile ( A, D, E) creste. Din acest motiv alimentatia complementara trebuie introdusa in asa fel incat sa suplineasca acest necesar. Pe parcursul diversificarii, pana la 1 an, alimentul de baza ramane insa laptele matern. In cazul copiilor alimentati artificial, cantitatea maxima de formula va fi redusa pana la 500-550 ml/zi pana la varsta de 1 an. Diferentierea intre aceste doua tipuri de alimentatie vine din compozitia diferita a celor doua tipuri de lapte. Compozitia laptelui matern se adapteaza perfect nevoilor sugarului in timp ce formula are o compozitie constanta. Pe langa asta sugarul alaptat este alimentat la cerere pe cand sugarul care primeste lapte praf este de cele mai multe ori supraalimentat si are risc de obezitate.

Introducerea alimentelor noi trebuie facuta, asa cum am mai spus, treptat si adaptat nevoilor copilului, tinand seama de particularitatile de apetit si satietate. Adica i se da copilului sa manance cand ii este foame. Este foarte importanta incurajarea copilului sa se autoalimenteze, sa se foloseasca de propriile achizitii motorii (la 7-8 luni poate sa tina si sa duca la gura mancarea, la 9-10 luni poate sa tina cana, la 10-12 luni poate sa tina lingurita si sa incerce sa o foloseasca). Alimentele trebuie sa fie explorate de copil si momentul mesei trebuie sa fie unul placut, copilul nu trebuie certat daca se murdareste, nu trebuie fortat sa termine toata portia, si nu trebuie obligat sa manance un aliment care nu ii place (pentru a evita anorexia de opozitie). In timpul mesei atentia copilului trebuie sa fie atrasa asupra hranei si nu distrasa de alte activitati (joaca, privit la televizor).

 10 reguli generale administrare a alimentelor complementare

1. Respectarea regulilor generale de igiena (spalarea mainilor inainte de a prepara mancarea si dupa manipularea alimentelor crude, netratate termic –oua, carne, peste, spalarea riguroasa a fructelor si legumelor, spalarea mainilor chiar si ale copilului inainte de administrarea hranei).

2. Servirea alimentelor imediat dupa prepararea acestora sau pastrarea lor adecvata – maxim 24 de ore la frigider la temperatura constanta, acoperite, departe de surse de contaminare, sau la congelator (congelare imediata in recipient special – ideal in portii mici gata de a fi administrate).

3. Igiena veselei si adaptarea veselei la varsta copilului pentru a preveni accidentele.

4. Alimentele lichide nu vor fi administrate cu biberonul ci cu lingurita sau cu cana.

5. Alimentele care nu pot fi administrate crude vor fi preparate termic corespunzator prin fierbere, la abur sau coacere, nu prin prajire.

6. Temperatura optima pentru administrarea alimentelor este temperatura camerei sau un pic mai calde. Mucoasa bucala a copilului mic este mult mai sensibila decat cea a adultului. Alimentele reci pentru un adult sunt foarte reci pentru un copil si cele calde sunt percepute ca fierbinti.

7. In mancarea copilului nu se va adauga sare sau zahar. Mancarea poate fi condimentata, cu exceptia folosirii piperului si a ardeiului iute (chili).

8. Sucurile de fructe nu sunt recomandate pana la 1 an pentru ca fructoza in cantitate mare poate duce la aparitia diareei (diaree osmotica), si pentru ca fructele si legumele intregi au o valoare nutritiva mai mare.

9. Sugarul poate primi apa (fiarta si racita sau plata, nu apa minerala sau bauturi carbogazoase, si nu din fantana – risc de intoxicatie cu nitriti), mai ales dupa mesele bogate in proteine si minerale, sau in perioadele de canicula si febra. Ceaiurile nu sunt recomandate in cantitati mari (de sete), pentru ca reduc absorbtia fierului din alimente.

10. Dulciurile concentrate, ciocolata, prajiturile, chipsurile, pufuletii nu sunt recomandate in alimentatia copilului mic.

Cantitatea de aliment necesara, consistenta si frecventa meselor

Alimentele complementare trebuie introduse treptat si singure, incepand cu 2-3 lingurite si crescand cantitatea pana la inlocuirea completa a unei mese de lapte. Pe parcursul introducerii unui nou aliment mama trebuie sa urmareasca semnele de intoleranta (varsaturi, scaune diareice, eruptii cutanate). In caz de intoleranta sau daca sugarul refuza alimentul el trebuie scos si reintrodus mai tarziu. Odata introdus un aliment nou masa trebuie diversificata si nu generalizata. In cazul copiilor alaptati, masa de diversificare poate fi completata cu lapte de mama (copilul va suge inainte sau dupa masa in functie de apetit). Cantitatea de alimente complementare necesara unui copil alaptat este urmatoarea (dupa recomandarile Ministerului Sanatatii):

6-8 luni: 137-187g/zi (130-200 kcal/zi) – in 1 sau 2 mese

9-11 luni: 206-281 g/zi (300-310 kcal/zi) – 2 sau 3 mese

12-23 luni: 378-515 g/zi (550-580 kcal/zi) – 3 mese si 1-2 gustari

Frecventa meselor complementare va creste odata cu varsta si cu diversificarea astfel incat la varsta de un an copilul sa primeasca 3 mese pe zi si 1-2 gustari (plus mesele de lapte) Un numar mai mare de mese de diversificare in cazul copiilor alaptati va duce la inlocuirea meselor de lapte matern, la scaderea lactatiei si intarcare precoce. Pentru copiii alimentati artificial aportul de lapte praf la varsta de un an nu trebuie sa depaseasca 500-550 ml/zi.

Proportia ideala, pentru aceasta varsta, intre clasele de nutrienti despre care am vorbit mai sus este urmoatoarea: 50-55 % din numarul total de calorii trebuie sa provina din aportul de carbohidrati (adica intre 16 si 25 g glucide/zi, intre 6 si 8 luni, 37-39 g glucide/zi intre 9 si 11 luni si intre 69 si 72 g glucide/zi intre 12 si 23 luni), 30-35 % din numarul total de calorii trebuie sa provina din lipide (adica intre 5 si 7 g lipide/zi intre 6 si 8 luni, 10-12 g lipide /zi intre 9 si 11 luni, 20-22 g lipide/zi intre 12 si 23 de luni), si 10-15 % din numarul total de calorii sa provina din proteine (adica intre 5 si 7 g proteine/zi intre 6 si 8 luni, intre 10 si 12 g proteine/zi intre 9 si 11 luni si intre 20 si 22 g proteine/zi intre 12 si 23 luni). Valorile exemplificate mai sus sunt informative, nu trebuie calculata zilnic cantitatea alimentelor. Cantitatile de nutrienti sunt specifice fiecarui aliment in parte si in acest sens pot fi consultate tabele cu compozitia alimentelor. Iata niste exemple: pana la varsta de 9 luni un copil ar trebui sa primeasca in jur de 30 g de carne pe zi, dupa aceea portia va creste la aproximativ 50 g /zi. O cantitate mai mare suprasolicita excretia renala. Aceeasi cantitate este valabila si pentru peste sau ficat. In zilele in care primeste ou poate sa nu primeasca si carne. Portia zilnica de lactate (altele decat laptele ca atare) poate sa fie de 30-50 g de branza (pana la 1 an), sau 100-125 ml de iaurt. Este recomandat ca la fiecare masa sa primeasca o portie de fructe sau de legume (ca si cantitate fructele si legumele trebuie sa acopere aproximativ 50% din cantitatea totala de alimente complementare).

La inceput alimentele vor avea o consistenta semilichida, adaptata apoi capacitatii copilului de a mesteca si de a tine in mana. Nu se vor administra alimentele sub forma de piure fin o perioada foarte lunga ci se va creste progresiv granulatia pentru a obisnui copilul sa mestece. Alimentele cu risc de inec – seminte, nuci, alune, etc. sunt interzise la aceasta varsta.

 Valoarea nutritiva a alimentelor complementare

 Studiile arata ca o alimentatie echilibrata inca de la varsta introducerii alimentatiei complementare este foarte importanta pentru dezvoltarea ulterioara a copilului. O dieta restrictiva, va duce la dezechilibre si carente diverse. Din acest motiv nu se recomanda in cazul copilului mic, si nici al mamei care alpteaza, o dieta vegana pentru ca ea nu poate acoperi necesarul de proteine si lipide pentru o crestere si dezvoltare optima.

 Procesul de crestere, care are un ritm accelerat in prima copilarie are nevoie de energie si ”caramizi”. Energia este luata din alimentele bogate in carbohidrati si lipide, “caramizile” fiind proteinele.

 Sa le luam pe rand. Proteinele din alimentatie au rol plastic, adica sunt materia prima pentru metabolismul unui organism in crestere. Alimentele cu cel mai mare aport proteic sunt cele de origine animala – carnea, lactatele, albusul de ou. Dintre legume continutul cel mai ridicat de proteine il au boabele – fasole, linte, soia, dar o dieta bazata numai pe acestea nu poate acoperi necesarul zilnic destul de mare (de aproximativ 15% din calorii). Lipidele sunt foarte importante pentru dezvoltarea normala a sistemului nervos. Mielinizarea completa a sistemului nervos se face pana la varsta de 2 ani. Mielina care imbraca axonii neuronilor si are rol in transmiterea impulsului nervos (axonii sunt componente ale fibrelor nervoase care compun caile nervoase si nervii) are ca si principale componente lipidele. Iata de ce un copil trebuie sa aiba o dieta bogata in grasimi, si nu trebuie sa primeasca alimente degresate (lapte degresat, smantana degresata etc.) Colesterolul (continut in galbenusul de ou, unt, smantana) si acizii grasi esentiali (ulei de masline, avocado, seminte si nuci, peste, lapte de mama) sunt componentele cele mai importante, si ele nu trebuie sa lipseasca din alimentatia copilului mic. Aportul de lipide exclusiv din produse vegetale este greu de obtinut la varsta aceasta. Carbohidratii (glucidele) sunt nutrientii de baza din alimentatie (fructe – fructoza, lactate – lactoza, amidon din legume si cereale). Pe langa carbohidrati, cerealele contin cantitati mari de vitamine din grupul B, necesare de asemenea dezvoltarii neurologice normale, carentele de vitamine din grupul B fiind incriminate in aparitia unor boli neurologice grave precum epilepsia prin carenta de piridoxina (B6). Pe langa aceste grupe mari de nutrienti alimetatia complementara trebuie sa acopere necesarul de minerale: fier, zinc, calciu, fosfor, si vitamine liposolubile (A,D,E) toate prezente in cantitate mare in unele alimente de origine animala. Iata de o alimentatie restrictiva asupra unor grupe de alimente nu este recomandata la varsta mica. In plus consideram ca fiecare om are dreptul sa aleaga ce fel de dieta se urmeze, chiar si un copil, si nu poate alege daca nu cunoaste, si nu are informatia biologica. De aici a aparut si noul concept de autodiversificare. Copilul chiar si la varsta mica poate alege, ce, cat si cum sa manance, rolul nostru ca parinti este sa ii oferim variante sanatoase.

 In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele grupe de alimente, varstele la care ar trebui introduse, si detalii despre valoarea lor nutritionala, precautii sau interdictii.

Categorie aliment	Aliment	Varsta minima de introducere	Observatii	Interdictii si precautii
Fructe	Mar	4 – 6 luni	primul fruct care ar trebui introdus
	Para	4 - 6 luni	combate constipatia
	Piersica, nectarina	6 luni	rar pot provoca alergii
	Pruna	7-8 luni	poate provoca accelerarea tranzitului intestinal si diaree
	Caisa	7-8 luni	poate provoca acelerarea transitului intestinal si diaree
	Banana	8 luni	poate provoca constipatie
	Cirese, struguri, visine	10-12 luni	trebuie curatate de samburi, pot provoca diaree	atentie la riscul de inec - samburi
	Fructe de padure	12 luni	pot provoca alergi
	Pepene rosu	12 luni	poate provoca diaree	atentie la riscul de inec - samburi
	Mango, avocado, kiwi	10-12 luni	pot fi alergizante
	Citrice	12 luni	sunt alergizate si provoaca scaune acide care produc eritem fesier
Legume	Radacioase(morcov, telina, patrunjel, pastranac)	4-6 luni	primele legume din supa de legume. Telina poate fi alergizanta
	Cartof dulce, bostan (dovleac placintar)	6 luni	bogate in b-caroten, dulci si foarte apreciate de copiii mici
	Dovlecel, fasole pastai	6 luni
	Sfecla rosie	7-8 luni	coloreaza scaunul in rosu
	Ceapa, usturoi, praz	6 luni	pot fi folosite de la inceput in supa de legume dar scoase din piure initial, pot fi administrate apoi de la 7 luni
	Ardei	6-7 luni	bogat in vitamina C
	Fasole boabe, mazare, varza, linte, naut, soia	10-12 luni	provoaca gaze si balonare bogate in proteine vegetale
	Spanac	7-8 luni	trebuie foarte bine spalat, nu are un continut asa de mare in fier cum se considera in popor, dar este bogat in vitamina C	atentie la sursa si la producator, pot contine cantitati mari de nitriti si nitrati din solul cu ingrasaminte chimice sau chiar cu ingrasaminte naturale- intoxicatie cu nitriti
	Salata verde	9-10 luni	trebuie foarte bine spalata
	Cartof	7 luni	valoare nutritiva destul de mica
Cereale	Orez	4-6 luni	constipa
	Cereale cu gluten (grau, orz, ovaz)	6 luni	sub protectia alimentatiei naturale, nu trebuie introduse mai tarziu de 8 luni. Sunt bogate in vitamine din grupul B.	Introduse sub varsta de 6 luni sau prea tarziu pot declansa debutul bolii celiace la persoanele predispuse genetic
	porumb	8 luni	poate provoca accelerarea tranzitului intestinal
	Pseudocereale (chia, hrisca)	12 luni
Carne	Pui, curcan	6 luni
	Vita	6 luni
	Porc	3 ani		interzis pana la 3 ani
Peste	Alb(salau, pastrav)	7-8 luni		atentie la surse, prospetime, risc de toxiinfectii alimentare
	Somon	9 luni	poate provoca alergii, continut bogat in acizi grasi esentiali
	Fructe de mare	18 luni	pot provoca alergii
Organe	Ficat de pui, curcan	8 luni	nu se va administra mai mult de 2 ori pe saptamana si nu in cantitate mare. foarte bogat in fier.
Oua	Galbenus	de la 8 luni	initial ¼, apoi ½ apoi ¾ apoi un galbenus intreg la 1 an. Frecventa administrari este de 3 -4 ori pe saptamana. Continut mare de fier.	atentie la sursa si la prepararea termica (daca este necorespunzatoare exista riscul infectiei cu salmonella – maioneza, creme nefierte)
	Albus	12 luni	risc de alergie
Lactate	Lapte de vaca integral	12 luni	nu se va depasi o cantitate de 500 ml/zi, trebuie administrat integral, introdus mai devreme poate duce la intoleranta la proteinele laptelui de vaca si anemie prin microhemoragii digestive. In cantitate mare duce la aparitia distrofiei laptelui de vaca si a anemiei feriprive.
	Iaurt, chefir	8 luni	iaurtul trebuie sa fie simplu sau cu fructe adaugate proaspat, nu iaurt cu fructe adaugate industrial
	Branza dulce	7 luni	branza calcica sau prin fermentatie naturala
	Smantana	8 luni	nedegresate
	Unt	6 luni	5g adaugat la mancare
Ulei	de masline, de floarea soarelui	6 luni	adaugat la mancare, cate o lingurita
Nuci si seminte		12 luni	risc de alergie si de inec (vor si macinate inainte)
Miere		12 luni	alergizanta	risc de infectie botulinica mai ales cea care nu este ambalata si sterilizata industrial

 In articolele viitoare vom reveni asupra nutritiei copilului cu informatii despre autodiversificare, si despre alimentatia in anumite situatii de boala (diareea acuta, alergii, anemia carentiala, etc).

Acest articol are scopul de a informa si educa parintii in legatura cu cresterea normala si armonioasa a copilului, informatiile continute fiind conforme cu recomandarile forurilor internationale in domeniu.

Surse:

Societatea Romana de Pediatrie
Societatea Romana de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie Pediatrica
Organizatia Mondiala a Sanatatii
Societatea Europeana de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie Pediatrica
Asociatia Americana de Pediatrie
La Leche League

Clinica noastra va pune la dispozitie incepand cu luna ianuarie un medic pediatru de exceptie: dr. Mihalache Dana Margareta - medic specialist pediatrie.
Pentru programari, apelati callcenter-ul clinicii noastre: 0339.919